Tratatul de la Amsterdam restructureaza Tratatul UE si Tratatul Comunitatilor Europene. In 1997 la Amsterdam, sub presedintia Olandei a avut loc Summit-ul UE, care s-a incheiat cu semnarea unui Tratat ce adduce modificari importante Tratatului asupra UE. S-au analizat in ordinea de zi : revizuirea Tratatului de la Maastricht si Mecanismul de disciplina bugetara care trebuie sa secondeze instituirea monedei “euro”. Pe plan structural acest Tratat incearca sa creasca interdependenta dintre uniune si Comunitati. Transformarile institutionale modifica procedurile de decizie. Nici o decizie nu este luata daca Parlamentul si Consiliul nu sunt de acord cu propunerea Comisiei UE. Pilonii Tratatului de la Amsterdam : I – se refera la drepturile fundamentale si la justitie ; II – se refera la “cetateanul UE” ; III – se refera la politica externa a UE ; IV – se refera la modificarile institutionale ce se impun din perspectiva largirii Uniunii. Cit priveste modificarile aduse institutiilor UE Tratatul reorganizeaza cooperarea intre domeniile ccare fac parte din pilonul trei. Astfel Consiliul va vota, cu majoritate calificata, in mai multe domenii, restringindu-se aria acelora care erau supuse votului cu unanimitate. Parlamentul UE , i-au cresut considerabil competentele, poate sa blocheze orice decizie a Consiliului in aproximativ 30 materii. Printre inovatiile aduse de Tratat sunt : politica privind asigurarea locurilor de munca ; politica de acordare a dreptului de azil si imigratia ; politica privind cooperarea juridica in materie civila.