Tratatul care instituie Constituţia Europeană (TCE), în mod obişnuit denumit Constituţia Europeană, este un tratat internaţional care are ca scop creearea unei Constituţii pentru Uniunea Europeană. Acest Tratat a fost semnat în 2004 de către reprezentanţi ai Statelor Membre, dar două dintre acestea l-au respins ulterior prin referendum. Principalele sale scopuri au fost înlocuirea suprapunerilor existente în actualele tratate (vezi Tratatele Uniunii Europene) care alcătuiesc actuala “constituţie” a Uniunii, să dea o formulă comprehensivă drepturilor omului pe teritoriul UE, şi să fluentizeze procesul de luare a deciziilor în actuala organizaţie de 25 de State Membre. TCE a fost semnat de către reprezentanţi ai Statelor Membre pe 29 Octombrie 2004, şi a fost supus procesului de ratificare de către Statele Membre până când, în 2005, votanţii francezi (29 Mai) şi olandezi (1 Iunie) l-au respins în cursul referendumurilor. Eşecul înregistrat de constituţie în a câştiga sprijinul popular în aceste două ţări a făcut ca şi alte ţări să amâne sau să oprească procedura de ratificare, iar actualmente viitorul Constituţiei este foarte incert. Dacă ar fi fost ratificat, Tratatul ar fi intrat în vigoare pe 1 Noiembrie 2006. Începând din Mai 2006 Tratatul Constituţiei Europene este ratificat în următoarele ţări: Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia şi Spania. Constitutia europeana reprezinta un pas important in constructia europeana. Este gandita sa raspunda provocarilor unei lumi in schimbare, provocari cu care se confrunta o Uniune care traverseaza cea mai mare extindere si, nu in ultimul rand, a unei Europe unite cu peste 450 de milioane de locuitori. Constitutia europeana trebuie sa creeze cadrul pentru democratie, libertate si transparenta, pentru o Europa eficienta care lucreaza mai aproape de fiecare cetatean.
Constitutia Europeana inlocuieste tratatele existente cu un text unic. Constitutia Europeana coexista cu constitutiile nationale si institutiile tarilor europene, in nici un caz nu le inlocuieste. Constitutia asigura continuitatea legala a Comunitatilor, simplificand instrumentele legale si adaptand procesul decizional la provocarile actuale. Constitutia europeana este impartita in patru parti. Prima parte defineste ce este Uniunea Europeana, care ii sunt valorile, obiectivele, prerogativele, procedurile decizionale si institutiile. Partea a II-a contine Carta Drepturilor Fundamentale. Partea a III-a descrie politicile şi modul de funcţionare a Uniunii Europene. Partea a IV-a contine prevederile finale, inclusiv procedurile de revizuire si adoptare a Constitutiei. Principalele modificari. Principiile fondatoare ale Uniunii. •Valorile si obiectivele Uniunii sunt consacrate formal de dreptul comunitar, la fel ca si drepturile cetatenilor europeni, datorita includerii Cartei Drepturilor Fundamentale in Constitutie. •Uniunea dobandeste personalitate juridica prin fuziunea Uniunii Europene cu Comunitatea Europeana. •Competentele (exclusive, partajate si de coordonare) si repartizarea lor intre state membre si Uniune sunt definite in mod clar si irevocabil. •Pentru prima data statele membre se pot retrage din Uniune datorita introducerii clauzei de retragere voluntara. •Instrumentele de actiune legislativa ale Uniunii sunt simplificate, numarul lor fiind redus de la 15 la 6. Acelasi lucru se intampla cu terminologia, prin introducerea legii europene si a legii cadru europene. Institutiile: •Fotoliile din Parlamentul European sunt distribuite în mod degresiv si proportional. Incepand cu urmatorul mandat, adica din 2009, Constitutia prevede minimum 6 fotolii parlamentare pentru statele membre. Numarul maxim de fotolii parlamentare pe care un stat membru le poate avea este 96. Textul prevede ca o decizie privind compozitia Parlamentului European pentru mandatul 2009-2014 sa fie luata de Consiliul European la propunerea Parlamentului, prin vot unanim. Numarul parlamentarilor nu va depasi 750. •Consiliul European, care va fi prezidat de un presedinte ales pentru doi ani si jumatate, este recunoscut formal ca institutie europeana. Se renunta la presedintia semestriala a Consiliului european. •Statele membre vor avea cate un comisar european pana in 2014, data de la care numarul de comisari va fi redus, fiind egal cu doua treimi din numarul statelor membre. In plus, comisarii isi vor exercita functia prin rotatie. •Presedintele Comisiei va fi ales de catre Parlamentul European pe baza unei propuneri de la Consiliul European. •Este creata functia de Ministru al Afacerilor Externe care preia sarcinile Comisarului pentru Relatii Externe si a Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna, fiind subordonat Consiliului. Ministrul de Afaceri Externe prezideaza si Consiliul de Ministri reunit in formatia care trateaza probleme de politica externa. Procesul decizional: •S-a convenit asupra unui nou sistem de majoritate calificata: 55% dintre statele membre reprezentand 65% din populatie; •Majoritatea calificata in Consiliul de Ministri se aplica pentru alte 20 de domenii existente si alte 20 nou create; •Adoptarea in comun a legilor si legilor cadru europene de catre Parlamentul European si Consiliu devine norma (procedura legislativa ordinara); •Sunt create cateva clauze pasarela pentru facilitarea extinderii ulterioare a aplicarii votului cu majoritate calificata si trecerea la procedura legislativa ordinara; •De acum inainte, atat Parlamentul European cat si Consiliul de Ministri sunt obligate sa tina sedinte publice cand analizeaza si adopta o propunere legislativa (transparenta procedurilor). Politicile Uniunii: •Trebuie ameliorata coordonarea politicilor economice ale tarilor care fac parte din zona euro iar rolul informal al Grupului Euro trebuie sa fie recunoscut; •“Pilonii” sunt desfiintati prin includerea celui de-al doilea pilon (Politica externa si de securitate comuna) şi a celui de-al treilea pilon (Justitie si Afaceri Interne) in cadrul comunitar. Aceste domenii erau reglementate anterior prin metoda interguvernamentala; •Politica externa si de securitate comuna este consolidata prin crearea functiei de Ministru European al Afacerilor Externe si definirea progresiva a unei politici comune de aparare, de exemplu prin crearea unei Agentii Europene pentru Aparare si autorizarea cooperarii consolidate in acest domeniu; •Este prevazuta crearea unei zone de libertate, securitate si justitie prin implementarea planificata a politicilor comune in domeniul azilului, imigratiei, controlului frontierelor externe, al cooperarii politienesti si judiciare, prin extinderea actiunilor Europol si Eurojust si crearea unui Birou al Procurorului European. Ce ofera Constitutia cetatenilor europeni? •Pentru prima data sunt definite fundamentele democratice ale Uniunii, inclusiv democratia participativa. Este introdus dreptul la initiativa civica pentru cetateni (la cererea a cel putin un milion de cetateni dintr-un anumit numar de state membre, Comisia poate fi determinata sa inainteze o propunere legislativa conform doleantelor semnatarilor); •Constitutia consolideaza punerea in aplicare a principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii: de acum inainte, fiecare parlament national va avea posibilitatea sa analizeze propunerile Comisiei din punct de vedere al principiului subsidiaritatii, concluziile putand duce la revizuirea propunerii initiale facute de Comisie; •Constitutia consolideaza politica regionala a Uniunii, o politica bazata pe solidaritate si proximitate fata de cetateni. Politica regionala promoveaza “coeziunea si solidaritatea economica, sociala si teritoriala intre statele membre.” De acum inainte, solidaritatea si coeziunea reprezinta obiectivul principal al Uniunii Europene. Aceasta inseamna ca de solidaritatea UE, mai concret, de asistenta financiara, beneficiaza acum toate regiunile dezavantajate sau regiunile in dificultate; •Constitutia Europeana contine prevederi suplimentare referitoare la protectia mediului. Principiul dezvoltarii durabile ocupa un loc central in proiectul european.
Constitutia Europeana inlocuieste tratatele existente cu un text unic. Constitutia Europeana coexista cu constitutiile nationale si institutiile tarilor europene, in nici un caz nu le inlocuieste. Constitutia asigura continuitatea legala a Comunitatilor, simplificand instrumentele legale si adaptand procesul decizional la provocarile actuale. Constitutia europeana este impartita in patru parti. Prima parte defineste ce este Uniunea Europeana, care ii sunt valorile, obiectivele, prerogativele, procedurile decizionale si institutiile. Partea a II-a contine Carta Drepturilor Fundamentale. Partea a III-a descrie politicile şi modul de funcţionare a Uniunii Europene. Partea a IV-a contine prevederile finale, inclusiv procedurile de revizuire si adoptare a Constitutiei. Principalele modificari. Principiile fondatoare ale Uniunii. •Valorile si obiectivele Uniunii sunt consacrate formal de dreptul comunitar, la fel ca si drepturile cetatenilor europeni, datorita includerii Cartei Drepturilor Fundamentale in Constitutie. •Uniunea dobandeste personalitate juridica prin fuziunea Uniunii Europene cu Comunitatea Europeana. •Competentele (exclusive, partajate si de coordonare) si repartizarea lor intre state membre si Uniune sunt definite in mod clar si irevocabil. •Pentru prima data statele membre se pot retrage din Uniune datorita introducerii clauzei de retragere voluntara. •Instrumentele de actiune legislativa ale Uniunii sunt simplificate, numarul lor fiind redus de la 15 la 6. Acelasi lucru se intampla cu terminologia, prin introducerea legii europene si a legii cadru europene. Institutiile: •Fotoliile din Parlamentul European sunt distribuite în mod degresiv si proportional. Incepand cu urmatorul mandat, adica din 2009, Constitutia prevede minimum 6 fotolii parlamentare pentru statele membre. Numarul maxim de fotolii parlamentare pe care un stat membru le poate avea este 96. Textul prevede ca o decizie privind compozitia Parlamentului European pentru mandatul 2009-2014 sa fie luata de Consiliul European la propunerea Parlamentului, prin vot unanim. Numarul parlamentarilor nu va depasi 750. •Consiliul European, care va fi prezidat de un presedinte ales pentru doi ani si jumatate, este recunoscut formal ca institutie europeana. Se renunta la presedintia semestriala a Consiliului european. •Statele membre vor avea cate un comisar european pana in 2014, data de la care numarul de comisari va fi redus, fiind egal cu doua treimi din numarul statelor membre. In plus, comisarii isi vor exercita functia prin rotatie. •Presedintele Comisiei va fi ales de catre Parlamentul European pe baza unei propuneri de la Consiliul European. •Este creata functia de Ministru al Afacerilor Externe care preia sarcinile Comisarului pentru Relatii Externe si a Inaltului Reprezentant pentru Politica Externa si de Securitate Comuna, fiind subordonat Consiliului. Ministrul de Afaceri Externe prezideaza si Consiliul de Ministri reunit in formatia care trateaza probleme de politica externa. Procesul decizional: •S-a convenit asupra unui nou sistem de majoritate calificata: 55% dintre statele membre reprezentand 65% din populatie; •Majoritatea calificata in Consiliul de Ministri se aplica pentru alte 20 de domenii existente si alte 20 nou create; •Adoptarea in comun a legilor si legilor cadru europene de catre Parlamentul European si Consiliu devine norma (procedura legislativa ordinara); •Sunt create cateva clauze pasarela pentru facilitarea extinderii ulterioare a aplicarii votului cu majoritate calificata si trecerea la procedura legislativa ordinara; •De acum inainte, atat Parlamentul European cat si Consiliul de Ministri sunt obligate sa tina sedinte publice cand analizeaza si adopta o propunere legislativa (transparenta procedurilor). Politicile Uniunii: •Trebuie ameliorata coordonarea politicilor economice ale tarilor care fac parte din zona euro iar rolul informal al Grupului Euro trebuie sa fie recunoscut; •“Pilonii” sunt desfiintati prin includerea celui de-al doilea pilon (Politica externa si de securitate comuna) şi a celui de-al treilea pilon (Justitie si Afaceri Interne) in cadrul comunitar. Aceste domenii erau reglementate anterior prin metoda interguvernamentala; •Politica externa si de securitate comuna este consolidata prin crearea functiei de Ministru European al Afacerilor Externe si definirea progresiva a unei politici comune de aparare, de exemplu prin crearea unei Agentii Europene pentru Aparare si autorizarea cooperarii consolidate in acest domeniu; •Este prevazuta crearea unei zone de libertate, securitate si justitie prin implementarea planificata a politicilor comune in domeniul azilului, imigratiei, controlului frontierelor externe, al cooperarii politienesti si judiciare, prin extinderea actiunilor Europol si Eurojust si crearea unui Birou al Procurorului European. Ce ofera Constitutia cetatenilor europeni? •Pentru prima data sunt definite fundamentele democratice ale Uniunii, inclusiv democratia participativa. Este introdus dreptul la initiativa civica pentru cetateni (la cererea a cel putin un milion de cetateni dintr-un anumit numar de state membre, Comisia poate fi determinata sa inainteze o propunere legislativa conform doleantelor semnatarilor); •Constitutia consolideaza punerea in aplicare a principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii: de acum inainte, fiecare parlament national va avea posibilitatea sa analizeze propunerile Comisiei din punct de vedere al principiului subsidiaritatii, concluziile putand duce la revizuirea propunerii initiale facute de Comisie; •Constitutia consolideaza politica regionala a Uniunii, o politica bazata pe solidaritate si proximitate fata de cetateni. Politica regionala promoveaza “coeziunea si solidaritatea economica, sociala si teritoriala intre statele membre.” De acum inainte, solidaritatea si coeziunea reprezinta obiectivul principal al Uniunii Europene. Aceasta inseamna ca de solidaritatea UE, mai concret, de asistenta financiara, beneficiaza acum toate regiunile dezavantajate sau regiunile in dificultate; •Constitutia Europeana contine prevederi suplimentare referitoare la protectia mediului. Principiul dezvoltarii durabile ocupa un loc central in proiectul european.
