Axa Berlin-Tokyo-Roma s-a constituit în cîteve etape. Apropierea efectivă a început prin intervenţia comună a Germaniei şi Italiei în Spania. În urma acestui eveniment, la 25 octombrie 1936, la Berlin a fost semnat acordul între GER şi ITAL. Agresorii s-au înţeles referitor la împărţirea sferelor de influenţă economică în Balcani şi bazinul Danubian ăi privind tactica de mai departe în războiul contra Republicii spaniole. GER a recunoscut ocuparea Etiopiei de către ITAL. Aşa a fost creată Axa Berlin-Roma. Plănuind războiul cu URSS, militariştii niponi înţelegeau că Japonia de una singură nu va fi în stare să obţină victorie şi optau pt o apropiere de GER, tendinţă care a coincis şi cu interesele liderilor hitlerişti ce conşiderau ajutorul italian ca fiind insuficient. La 25 noiemb. 1936 la Berlin a fost semnat un pact care avea ca scop oficial colaborarea GER şi JAP în lupta cu Internaţionala comunistă şi care a fost numit „Pactul anticomintern”. Pactul era alcătuit din 3 art şi un protocol auxiliar. În primul din ele părţile se obligau reciproc să se informeze despre activitatea Internaţionalei Comuniste şi să ducă contra ei o luptă continua. În art. 2 , părţile recomandau oricăui al treilea stat, securitatea internă a căruia va fi ameninţată de lucrul subversiv al Intern. Comuniste, să ia masuri de apărare. Art. 3 stabilea termenul funcţionării acordului- 5 ani. În protocolul auziliar, părţile îşi asumau obligaţia de a lua măsuri necesare şi contra persoanelor care sînt în serviciul Cominternului şi tind să se amestece în treburile interne ale altor state. Fiind deschis îndreptat împotriva URSS „Pactul anticomintern”, prin mesajul său antisovietic, trebuia să camufleze mobilizarea forţelor agresorilor contra FR, MB şi SUA. GER şi JAP se obligau să nu încheie acorduri politice cu URSS, care ar fi intrat în contradicţie cu spiritul pactului. Cu un an mai tîrziu, la 6 noiembrie, 1937, la „Pactul anticomintern” a aderat Italia. Astfel s-a ajuns la unitatea politică a celor trei state fsaciste. La 22 mai, 1939 alianţa fasciştilor a fost consolidată prin aşa-numitul „Pact de oţel”, dintre GER şi ITAL. El obliga părţile contractante una alteia ajutor în caz de conflict armat. Pactul italo-german privind alianţa militară a unit două puteri fasciste în scopul reîmpărţirii lumii şi dezlănţuirii războiului pe continentul european.