Se cunosc sapte specii a genului Cavia, locul de origine a acestora fiind America de Sud :
o Cavia tschudii, denumit si Cavia cutleri ( raspindit in Peru)o Cavia aperea (în nordul Argentinei, Uruguay şi estul Braziliei)o Cavia fulgida (estul Braziliei) o Cavia nana (vestul Boliviei)o Cavia anolaimae o Cavia guianae o Cavia porcellus
Varianta domestica (prasita) este cunoscuta sub numele de Cavia porcellus. In Peru porcusorii erau folositi de catre populatia bastinasa pentru sacrificii religioase (ritualuri) si hrana. Cu ocazia sapaturilor in mormintele incasilor s-au gasit multe mumii de porcusori. Chiar si astazi traiesc langa indienii din Peru si sunt tinuti ca animale de casa. In secolul al XVI-lea marinarii olandezi au introdus in Europa populatia Cavia cutleri (este cunoscut sub numele de Cavia aperea tschudii), acesta fiind stramosul porcusorului de Guinea domesticit. Cu ocazia descoperirii si cuceririi zonei Anzilor Centrali (Ecuador, Peru, Bolivia etc.) in secolul al XVI-lea spaniolii au intalnit aceste mamifere mici langa indieni si le-au dat numele de porcusor indian. In timpul colonizarilor aceste animale au fost folosite drept hrana si de catre spanioli. Porcusor indian este denumit si de catre francezi si italieni. Numele de porcusor se datoreaza faptului că strigatul lui seamana cu cel al purcelusului. Nu se stie exact, din ce cauza a primit numele de Guinea (nume folosit de englezi, romani, olandezi):
Circula doua variante:· le-a fost adaugat denumirea de Guinea, deoarece au ajuns in Europa prin Guinea (Africa de Vest).· in Anglia erau vanduti pentru o guinee (moneda de aur folosita in acea vreme).
Nu a putut fi combatuta nici una dintre versiuni. Germanii, maghiarii, rusii si polonezii i-au denumit porcusori de mare, deoarece au fost adusi de peste mari. Raspandirea lor ca animale de companie in Statele Unite s-a produs aproximativ prin anii 1770. Cei mai multi porcusori de laborator (cobai) sunt varietati engleze si provin dintr-o populatie nestabilita si salbatica din partile Braziliei. Fiind foarte sensibili la infectii bacteriene, in secolul al XIX-lea Robert Koch si asistentul lui, Emil Behring au folosit aceste animale la cercetarea tuberculozei si difteriei. In natura porcusorii de Guinea salbatici traiesc in grupuri de cate 5-10 indivizi si sunt activi mai ales noaptea. Nu isi construiesc vizuina, ci ocupa vizuinile parasite ale altor animale, se ascund in crapaturile stancilor, in tufisuri etc., si isi petrec majoritatea timpului in zone cu iarba din abundenta. Doar porcusorul de Guinea domesticit tipa dupa hrana, dobandind acest reflex conditionat prin convietuirea cu omul.